Bucataria elvetiana
In Elvetia, dupa cum stiti, se vorbesc trei limbi principale: germana, franceza si italiana. Bucatariile acestor trei popoare au influentat preferintele culinare ale celei mai neutre tari.
Gurile rele vorbesc: luati o parte din Italia, Franta si Germania, adaugati neutralitate, banci si munti la acest lucru – iata Confederatia Elvetiana. In literatura stiintifica, locuitorii acestui pamant binecuvantat sunt numiti retoromani. Toti sunt elvetieni, dar orice rezident al unui anumit canton isi subliniaza identitatea. La fel se poate spune despre bucatarie. Desi cele mai obisnuite preparate nationale sunt imprumutate din bucatariile altor natiuni, elvetienii le considera ale lor. Aparent, pentru ca aduc mancarurilor lor, elemente foarte picante.
Sa luam cel putin fondue – poate cel mai raspandit fel de mancare din toata Elvetia. Aceasta este branza topita, unde se adauga usturoiul si vinul alb deschis. Fondue a provenit de la ciobanii alpini, care s-au gandit primii sa arunce branza si usturoiul intr-o oala, apoi sa infunde bucati de paine alba in amestec. Pe pastori aceasta mancare copioasa i-a multumit foarte mult. Francezii spun ca ei au fost cei care au inventat fondue. Elvetienii se cearta cu ei. Oricare ar fi fost, dar a devenit unul dintre simbolurile nationale ale Elvetiei, impreuna cu bancile si ceasurile. Acum fondue este preparata in cele mai bune restaurante din diverse soiuri de branza. Fondue este servit pe masa in oala, cu furculite foarte lungi. Vizitatorii isi infig felii de paine alba, inmuiata intr-un amestec de vin-branza-usturoi si …. Fondue este considerat un fel de mancare de iarna. „Mancarea pastorilor” este de asemenea populara printre numerosii turisti. Prin urmare, fondue este in meniul la aproape toate restaurantele elvetiene. Este interesant ca fondue nu se serveste cu vin.
In cantonele adiacente Italiei, desigur, sunt obisnuite mancaruri tipice din aceasta tara minunata. Localnicii vorbesc fluent limba italiana si sunt foarte pasionati de diverse paste, ravioli si risotto (feluri de orez). Elvetienii nu au adus nimic special in bucataria italiana.
In Elvetia, exista conceptul de „reshti graben” – aceasta este granita pana la care traiesc germanii si se vorbeste limba germana. Termenul este derivat de la numele unui fel de mancare alpin tipic german – Reshti, foarte frecvent in Elvetia vorbitoare de limba germana. „Reshti graben” – teritoriul in care se mananca acest fel de mancare. Simplificat, este un cartof fiert, prajit pana la starea de „cartofi fri” (cu crusta). De fapt, a gati reshti este destul de dificil. Mai mult decat atat, este mai bine sa serviti Reshti in combinatie cu un carnat alb din Munchen – Bratwurst.
Daca vorbim despre carnati, trebuie mentionat ca aceasta inventie tipic germana, cum ar fi carnatii, este foarte populara in cantonele de limba germană. Carnatii din cantonele Sf. Gallen si Berna sunt deosebit de faimosi. Si la Zurich, turistii, ca si localnicii, sunt serviti cu carnati uriasi de doi metri. Cei mai deliciosi carnati sunt serviti intr-un mic restaurant situat in cladirea Arsenalului, langa Paradenplatz, chiar in centrul Zurichului. Aceasta zona este cunoscuta pentru un numar foarte mare de banci, ai caror angajati umplu restaurantele locale la masa de pranz. Carnatii sunt serviti in jgheaburi uriase cu mustar dulce, iar un pranz complet la un restaurant cu bere costa nu mai mult de 12-15 dolari.
Zurich este cunoscut pentru mai multe retete mai interesante. De exemplu, mancaruri dulci din faina huhli si krepfli. Si, de asemenea, localul „Tsum Schmiden”, in care vizitatorii vor fi informati despre un anume domn Shremli, care a scris 12 carti despre gatit. Acest om extraordinar de renume mondial de multi ani a strans informatii, tot ce tine de mancare si bautura. Colectia sa contine zeci de mii de retete, o carte de bucate publicata de insusi Johannes Guttenberg in secolul al XV-lea si cel mai vechi tratat culinar scris de Roman Apicius, un sustinator al epicureismului (doctrina placerilor asociate cu mancarea) in anul 40 i de.Hr.
